Contravențiile și starea de urgență
Home / Blog / Contravențiile și starea de urgență
13 April 2020, by , in Blog, No comments

În contextul instituirii stării de urgență pe întreg teritoriul României, prin Decretul Președintelui României nr. 195/2020 a fost restrâns exercițiul unor drepturi fundamentale (ex. libera circulație, libertatea întrunirilor, dreptul de proprietate privată etc.), iar prin Ordonanțele militare s-au instituit o serie de restricții, precum: suspendarea anumitor tipuri de activități, suspendarea zborurilor în și dinspre anumite țări, interdicția circulației tuturor persoanelor în afara locuinței/gospodăriei, cu anumite excepții prevăzute expres.

Contextul excepțional determinat de pandemia de coronavirus a condus la adoptarea OUG nr. 34/2020, care modifică substanțial OUG nr. 1/999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență în privința faptelor ce constituie contravenții și a sancțiunilor aplicabile.

🔘 Ce fapte sunt sancționate contravențional prin OUG nr. 1/1999?

Nerespectarea măsurilor instituite prin OUG nr. 1/1999, prin Decretul Președintelui României nr. 195/2020, prin ordonanțele militare și prin ordinele emise specifice stării de urgență constituie contravenție, potrivit art. 28 din OUG nr. 1/1999. 

În materia dreptului contravențional, textul incriminator trebuie să descrie conduita care este apreciată de legiuitor drept contravenție, fiind o aplicație a principiului legalității. Contravenția trebuie să apară astfel compusă dintr-o faptă concretă, o normă de incriminare care o descrie și la care se raportează și, în final, printr-o concordanță deplină între trăsăturile faptei concrete și cele descrise în norma de incriminare. 

Cu toate acestea, în materia stării de urgență, actul normativ nu conține o descriere in concreto a contravenției, ci una in genere – orice încălcare a măsurilor instituite prin decret, ordonanțele militare și ordinele emise.

În dezacord cu prevederile din Ordonanța de Guvern nr. 2/200, descrierea concretă a faptei ce constituie contravenție nu se realizează prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 1/1999.
Nedescrierea concretă a faptelor ce sunt sancționate ca contravenție poate constitui sursa unor abuzuri.

Urmează ca practica judiciară și poate chiar Curtea Constituțională să stabilească, după încetarea stării de urgență, dacă un asemenea mod de reglementare a contravențiilor este compatibil cu principiile dreptului.

🔘 Care este cuantumul amenzii?

Limitele amenzii contravenționale sunt majorate semnificativ prin art. I pct. 1 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 34/2020, care a intrat în vigoare începând cu data de 3 aprilie 2020. 

Dacă anterior amenda era de la 100 lei la 5.000 lei, pentru persoanele fizice, și de la 1.000 lei la 70.000 lei, pentru persoanele juridice, începând cu data de 3 aprilie 2020, amenda este de la 2.000 lei la 20.000 lei, pentru persoanele fizice, și de la 10.000 lei la 70.000 lei, pentru persoanele juridice

Contravenientul poate achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, jumătate din cuantumul amenzii APLICATE de agentul constatator. 

Atenție! În situația în care contravenientul pierde procesul și nu a achitat jumătate din cuantumul efectiv stabilit de agentul constatator, va achita ulterior întreaga amendă.

În concret, putem avea următoarele situații pentru persoanele fizice:

➡ Pentru contravențiile săvârșite până la data de 30 martie 2020, indiferent de amenda concretă aplicată, contravenientul poate achita suma de 50 de lei (jumătate din minimul special al amenzii de 100 lei), în termen de 15 zile de la comunicarea sau înmânarea procesului-verbal;

➡ Pentru contravențiile săvârșite între 31 martie și 2 aprilie 2020 inclusiv, contravenientul poate achita jumătate din amenda aplicată, ale cărei limite sunt între 100 lei și 5.000 lei;

➡ Pentru contravențiile săvârșite începând cu data de 3 aprilie 2020, contravenientul poate achita jumătate din amenda efectiv aplicată între limitele majorate – de la 2.000 lei la 20.000 lei. 

Amenzile se fac venit la bugetul de stat, iar nu la bugetele locale. 

Se impune precizat că, prin art. 41 din Decret, s-a dispus că prescripțiile și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență. 

🔘 Sancțiuni complementare – limitarea dreptului la proprietate privată.

Art. 28 alin. (2) din OUG nr. 1/1999 (nou introdus prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 34/2020) prevede că, pe lângă sancțiunea contravențională principală (amenda), în funcție de natura și gravitatea faptei (pe care le apreciază agentul constatator), se pot aplica și una sau mai multe dintre următoarele sancțiuni contravenționale complementare, prevăzute în ordonanțele militare:
a) confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenție;

  1. b) interzicerea accesului prin aplicarea sigiliului de către organele abilitate;
  2. c) suspendarea temporară a activității;
  3. d) desființarea unor lucrări;
  4. e) refacerea unor amenajări.

Astfel, Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 1/1999 impune ca sancțiunile contravenționale complementare să fie prevăzute în ordonanțele militare.

Cum ne putem apăra însă contra arbitrariului atunci când o limitare atât de gravă a unui drept fundamental se instituie printr-o ordonanță militară? Cine și când verifică dacă ordonanțele militare prin care se dispune confiscarea bunurilor au fost emise în limitele stabilite prin decretul de instituire a stării de urgență, astfel cum prevede art. 23 din OUG nr. 1/1999?

Spre exemplu, dacă o persoană bifează greșit căsuța din declarația pe propria răspundere, poate rămâne fără autoturismul personal pe care l-a folosit în săvârșirea ”contravenției”. 

Lucrurile nu se opresc aici în ceea ce privește modificările aduse OUG nr. 1/1999. Astfel, se introduce art. 284 alin. (2), care prevede că, în caz de anulare sau de constatare a nulității procesului-verbal, instanța judecătorească dispune să se achite celui în drept o despăgubire care se stabilește în raport cu valoarea de circulație a bunurilor la momentul confiscării și care se asigură din bugetul autorităților și instituțiilor publice beneficiare

Prin urmare, în cazul unei confiscări abuzive, anulate ulterior, dacă bunul a fost deja atribuit cu titlu gratuit, conform art. 281 și art. 282 alin. (3) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 1/1999, către instituții/autorități publice ori alți operatori specializați, persoana păgubită are doar dreptul de a obține o despăgubirea stabilită în raport cu valoarea de circulație a bunului de la momentul confiscării.

Rămâne de văzut în ce măsură este constituțională modificarea legislativă, având în vedere că art. 53 din Constituție prevede că nu se poate aduce atingere substanței dreptului și dacă persoanele păgubite mai beneficiază de protecția CEDO, având în vedere că statul român a considerat că se ”justifică” suspendarea sistemului european de protecție a drepturilor omului pe perioada stării de urgență, cum ar fi dreptul de proprietate.

🔘 Cine poate constata contravențiile și aplica sancțiunile?

Agenții constatatori apreciază dacă fapta constatată încalcă ordonanțele militare sau ordinele emise în perioada stării de urgență și întocmesc procese-verbale contravenționale cu respectarea dispozițiilor O.G. nr. 2/2001.

În funcție de gravitatea faptei, aplică fie avertisment, fie amenzi în limitele indicate mai sus și apreciază asupra aplicării unor sancțiuni complementare.

Persoanele abilitate prin ordonanțele militare, în funcție de competențe, după caz: Poliția Română, Jandarmeria Română, poliția locală, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și structurile subordonate, direcțiile de sănătate publică, conducătorii autorităților administrației publice locale, Agenția Națională de Administrare Fiscală, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, Autoritatea Navală Română.

🔘 Plângerea formulată împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției.

Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia, la judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția

Trebuie precizat că, potrivit art. 41 (al anexei nr. 1) din Decretul Președintelui României nr. 195/2020 pentru instituirea stării de urgență, termenele de decădere nu încep să curgă pe perioada stării de urgență.

Ca atare, persoanele amendate vor avea la dispoziție 15 zile de la data încetării stării de urgență pentru a decide dacă achită jumătate din amenda aplicată (sau chiar din minimul amenzii) sau formulează plângere contravențională.

Plângerea nu suspendă executarea sancțiunilor contravenționale complementare, potrivit art. 284 alin. (1) din OUG nr. 1/1999. 

Plângerea suspendă doar executarea sancțiunii amenzii. 

Întrucât pe perioada stării de urgență nu curg termenele de decădere, așa cum am arătat mai sus, practic nicio amendă nu va putea fi executată, deoarece niciun proces-verbal contravențional nu va deveni titlu executoriu.

Mai concret, statul încasează doar amenzile achitate benevol în această perioadă.

De precizat este faptulcă plângerile în materie contravențională nu se regăsesc printre cauzele care se judecă pe durata stării de urgență.

🔘 Ce se întâmplă în situația în care între momentul confiscării și cel al constatării nelegalității sancțiunii, valoarea de circulație a bunurilor s-a mărit semnificativ? 

Într-o bună regulă, cel păgubit ar trebui măcar să aibă de ales între valoarea de circulație a bunului la momentul confiscării și valoarea de circulație a bunului de la momentul constatării măsurii abuzive și, de asemenea, să beneficieze de despăgubiri pentru lipsa de folosință de bunului.

Rezumând cele de mai sus, de reținut:

➡ Plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunilor prevăzute la art. 28 suspendă doar executarea plăţii amenzii, dar nu suspendă executarea sancţiunilor contravenţionale complementare aplicate (confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenţie; interzicerea accesului prin aplicarea sigiliului de către organele abilitate; suspendarea temporară a activităţii; desfiinţarea unor lucrări; refacerea unor amenajări), precizează Avocatul Poporului.

➡ În situaţia în care cel sancționat pierde procesul şi nu a achitat jumătate din cuantumul efectiv stabilit de agentul constatator, va achita ulterior întreaga amendă.

➡ În caz de anulare sau de constatare a nulităţii procesului-verbal, instanţa judecătorească dispune să îi fie achitată celui în drept o despăgubire care se stabileşte în raport cu valoarea de circulaţie a bunurilor la momentul confiscării şi care se asigură din bugetul autorităţilor şi instituţiilor publice beneficiare.

➡ Plângerea se depune la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia. În ceea ce priveşte taxa judiciară de timbru, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, precum şi calea de atac împotriva hotărârii pronunţate se taxează cu 20 de lei.

                                <h2>
                    Luați legătura cu noi                   </h2>
                <a href="https://www.mslegal.ro/contact/">
                    Click Here                  </a>
About author:

Leave a Reply